Ieri, ca tot omu’ care se duce la munca si nu iese din metrou si sare in birou, am luat RATB-u 123 ca altceva nu aveam ce sa iau. Ma asez pe scaun linistita, autobuzu tot mergea aproape gol, totul frumos, racoare (plouase cu o noapte inainte si mai spalase bucurestiu’), ce sa mai, exact ce iti puteai dori. Pana cand, vreo 3 insi, fiecare cu cate o curea din aia de sa se vada ce scrie pe ea si tricouri bine stranse pe burta sa arate la lume ca ei chiar au mancare in frigider, nu asa lejereala, se aseaza pe scaun fix langa mine. Dupa o sedinta de discutie zgomotoasa despre ce sa isi cumpere ei din mall- ca acolo se duceau, pac scoate un smecher din asta -cam innegrit la fata, probabil de la supra-expunere la solar (LOL)- una bucata telefon mobil si instantaneu se scurgea piesa prin difuzor.
Zic io: maica, da cred ca ai pe speed dial sau ceva melodia aia ca parca prea repede imi fasaie in urechi. Bineinteles ca taceam malc si ma uitam pe partea aialalta. Incep eu sa fac mutre, sa ma fac ca parca m-ar deranja ceva: NIMIC! Manelele rasunau in autobuz, pielea mi se scofalcise, simteam ca imbatranesc brusc, mi se cojea piele la urechi, etc si as fi vrut sa fiu surda in clipa aia, chiar daca ar fi insemnat sa nu ma mai delectez cu muzica buna de acasa. Da, muzica buna de acasa, pentru ca acolo imi dau la maxim boxele si bag fix ce-mi tuna mie: metal, alternativ, muzica clasica, tot ce pofteste maţu meu. Aia nu, atunci, direct, pe mobil, ca sa fie siguri ca erau vazuti.
Nu am rezistat mai mult de 30 de secunde, m-am ridicat de pe scaun, am reperat altul in partea opusa a RATB si m-am carat acolo unde sunetul ajungea mai greu la mine.
Mesaj pentru voi: fratilor, s-au inventat castile, si daca cumva vrei sa asculti muzica cu prietenii, fa-o la tine in casa, mai ales daca e atat de proasta si tu esti si mai prost decat ala care a facut-o. Nenica, nu ne mai polua fonic, vreau sa mai aud in viata asta. Oricum dupa o asemenea “terapie” muzicala, m-am refugiat foarte bine la mine in birou cu o sedinta de Manowar inainte de a incepe lucrul. Cred ca am iubit muzica aia mai mult ca niciodata. E ceva bun la urma urmei si din asta…
deadcountess
totusi, trebuia sa le zici, desi era cam riscant, tu singurica, ei manelisti si 3. Ceva asemanator am patit si in timisoara, doar ca acolo i-am executat rapid, si in ciuda le-am pornit si parazitii sa moara ofticati
mi-as fi luat-o la ficati asa urgent… ce crezi tu, ca asa merge treaba?
hehe. Daca as fi fost in locul tau cred ca ar fi iesit un scandal monstru
))). In sensul ca as fi spalat a doua oara Bucurestiul cu mopul format din corpurile lor trase de autobuz.
Exista doua tipuri de “muzica” (adica zgomote care au adepti) care nu-mi plac deloc: house si manele. Daca cineva cauta sa ma “convinga” sa ascult impreuna cu ei in scurt timp se pune problema de cine pe cine.
)
Stii ce m-a distrat/frapat pe mine? Sa vad un ins cu ditai casetofonu pe scuter. Il tinea intre picioare… si ce muzica sau mai bine zis urlaturi ieseau de acolo!!! Offf! Ce tampiti is unii! Nu i-o lua vantu odata pe toti?!
SA CANTE MUZICA SI SA JOACE FETELE! hop maneaua, hop
)))! nenorociti de astia am si eu in iasi. Varsatorul e sarcastic de genul lui(ASA NE_AM NASCUT). Iti dai seama ce le fac nenorocitilor care asculta ORICE gen de muzica in tranvai(CHIAR DAK E ROCK SI IMI PLACE)!